Documents

curs fiziologie 7.doc

Description
curs fiziologie 7 CIRCULATIA ARTERIALA Vasele de sânge formează arborele circulator care conţine artere, capilare şi vene. Arterele reprezintă vasele de sange care pleacă de la inimă spre organe. Dupa dimensiune, intalnim artere mari, mijlocii, mici (arteriole) şi metaarteriole (reprezintă capătul terminal al arteriolelor, ce se deschide in capilare). Calibrul arterelor scade de la inimă spre periferie. Toate arterele mari, mijlocii şi mici alcătuiesc sistemul vascu
Categories
Published
of 6
23
Categories
Published
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Similar Documents
Share
Transcript
  curs fiziologie 7 CIRCULATIA ARTERIALA Vasele de sânge formează arborele circulator care conţine artere, capilare şi vene. Arterele reprezintă vasele de sange care pleacă de la inimă spre organe.Dupa dimensiune, intalnim artere mari, mijlocii, mici (arteriole) şi metaarteriole (reprezintă capătul terminal al arteriolelor, ce se descide in capilare).!alibrul arterelor scade de la inimă spre periferie. oate arterele mari, mijlocii şi mici alcătuiesc sistemul vascular arterial, care are doua componente # sistemul arterial al marii circulaţii sau sistemul aortic (circulaţia sistemică) şi sistemul arterial al micii circulaţii (circulaţia pulmonară).$tructura arterelor relevă e%istenţa a & tunici # internă, medie şi e%ternă.  Tunica internă(intima) este alcatuita din endoteliu si tesut subendotelial .'ndoteliu este format dintrun strat de celule pavimentoase asezate pe membrana bazală.unctiile endoteliului sunt# esutul subendotelial formeaza lamina elastica interna ce separa membrana bazala endoteliala de fibrele musculare netede.*n anumite afectiuni se produce proliferarea intimei urmata de formarea placii de aterom .  Tunica medie este formată din esut con!uncti (in care se găsesc fibre elastice) şi din esut muscular neted . *n funcţie de tunica medie intâlnim   artere musculare (predomină ţesutul muscular neted) şi artere elastice  (predomină ţesut elastic). +rterele mici şi mijlocii sunt de tip muscular iar cele de calibru mare sunt elastice.  Tunica e#ternă (ad enticea) este formată din esut con!uncti n care predomină fibre de colage şi elastice . 'a contine vase desange ce asigura nutritia arterei (vasa vasorum) si este separata de tunica media prin lamina elastica e%terna.-eretele arterial este inervat de fibre simpatice. unicile arterelor sunt rănite diferit. *ntima şi partea internă a mediei sunt rănite de  plasma sangelui circulant, iar partea e%ternă a mediei şiadventicea prin capilare, arteriole şi venule care alcătuiesc vasa vasorum./n afara elementelor comune, peretele arterial prez intă elemente variabile in raport cu diametrul vasului.!irculaţia arterială este diferită in funcţie de diametrul vaselor. $arametrii circulatiei arteriale%&) $resiunea arteriala -resiunea arterială este presiunea pe care sangele o e%ercită asupra perete lui arterial. ensiunea arterială este egală şi opusă ca sens cu presiunea arterială şi reflectă apăsarea e%ercitată de pereţii arteriali , destinşi de jetul de sange,   asupra coloanei sanguine. -$ 0 +-resiunea arterială este determinată de # forţa de contracţie a ventriculului stâng1 calităţile peretelui arterial1 calităţile sangelui1 rezistenţa arteriolară periferică.$cade progresiv de la aorta ( -ao 233 mm4g) la vasele capilare -V!(3&mm4g)1*n artere, presiunea este pulsatilă (datorită activităţii cardiace pulsatile)# ã -resiunea in aorta -+o este -sistolică02532&6 mm4g iar -diastolică07383 mm4g , -diferenţială09363 mm4g ã *n arteriole -aa scade progresiv  $resiunea arteriala medie($m) reprezinta valoarea presiunii arteriale obtinuta printro curgere sanguina continua' in conditiile mentinerii debitului circulator egal cu cel din timpul curgerii pulsatile a sangelui.-resiunea medie are o valoare mai apropiată de minimă.-rin evaluarea -m se inlocuiesc valorile instantanee (sistolică şi diastolică)cu o valoare medie constantă de care depinde de fapt valoarea debitului circulator.-m se poate calcula#a. prin planimetria curbei de inregistrare a presiunii sistolice şi diastolice1 b. cu ajutorul unei formule de calcul (:orand şi colab., 2;83)-s < -d -s 0 pres.sistolica-m0 = -d -d 0 pres.diastolica&Valorile normale la adult#-m scade spre periferie# n arterele mici 83233 mm 4g1 n segmentul final al arteriolelor este de &3 &6 mm 4g.Valorile cresc cu varsta şi la subiecţii cu arterios cleroză.-resiunea arteriala depinde de volumul sanguin si de calitatile elastice ale vasului. Volumul sanguin din artere depinde de debitul cardiac (0 flu%ul de intrare) si de rezistentatotala periferica arteriolara(0 flu%ul de iesire)(>- ).:odificarile debilului cardiac sau a >- determina modificari corespunzatoare ale  presiunii arteriale. Reglarea presiunii arteriale se face prin mecanisme rapide, intermediare si lente. ã mecanismele rapide apar in cazul ipotensiunii arteriale si actioneaza in cateva secunde,fiind declansate de stimulii care au srcinea la nivelul baroreceptorilor, cemoreceptorilor sinocarotidieni sau din crosa aortei, precum si de raspunsul sistemului nervos central la iscemie. >aspunsul la iscemie este reprezentat de vasoconstr ictie si cresterea +, dar depasirea unui interval de & 9 min de iscemiedetermina inibarea centrilor vasomotori. ã :ecanismele intermediare actioneaza in cateva minute si sunt reprezentate de vasodilatatia refle%a determinata de acumularea de sange in vas, precum si de vasoconstrictie prin actiunea sistemului renina angiotensina aldosteron. ã :ecanismele lente actioneaza in ore sau zile si sunt reprezentate de modificarile diurezei sub actiunea aldosteronului si a ormonului natriuretic atrial. E aluarea alorii presiunii arteriale $e poate face prin metode directe şi indirecte. a. Metoda directă !onstă in puncţionarea arterei şi racordarea acului la un manometru.$e foloseşte manometrul ?ud@ig.*n practica medicală se efec tuează prin cateterism vascular.-rin inregistrarea grafică a oscilaţiilor presionale se obţine un grafic in care se disting maimulte tipuri de oscilaţii.  b. Metodele indirecte sunt cel mai frecvent utilizate n practica medicală.Valorile presiunii arteriale determinate n stare de repaus sunt un indicator concludent al dinamicii circulaţiei.  Principiu: $e ecilibrează presiunea sangelui din arteră cu o presiune e%terioară de valoare cunoscută (reprezentata de presiunea e%ercitata de manseta tensiometrului).  Metode de determinare: ã metoda palpatorie (>iva >occi)1 ã metoda ascultatorie.!urgerea laminară normala a sangelui nu produce vibraţii ale peretelui arterial sesizabile cu ajutorul stetoscopului.$pre deosebire de curgerea laminară, curgerea turbulentă gene rează vartejuri caracteristice şi astfel produce zgomote. urbulenţa depinde de o viteză critică de curgere.Agomotele care se percep in timpul măsurării indirecte (prin metoda ascultatorie) a  presiunii arteriale se numesc zgomotele lui BorotCov. Efectul gra itatiei asupra circulatiei arteriale ?a nivelul inimii e%ista 3 idrostaticE.-resiunea idrostatica -0Fg, 2cm apă03,G&mm4g*n clinostatism scaderea  determina scaderea presiunii idrostatice.*n ortostatism cresterea  determina cresterea presiunii idrostatice.?a un individ inalt de 283 cm, presiunea idrostatica din regiunea corpului situata de la inima spre cap, este de &6mm4g iar presiunea idrostatica din regiunea corpului situata de la inima spre picior, este de ;3mm4g.*n zona superioara a corpului, circulatia arteriala ( + 0233mm4g) este influentata negativ de gravitatie # - 0 233 < &6 0 76 mm4g. *n ipo + poate sa apara lipotimia deoarece scade presiunea de perfuzie a creierului.*n zona inferioara a corpului, circulatia arteriala ( + 0233mm4g) este influentata pozitiv de gravitatie # - 0 233 = ;3 0 2;3 mm4g II) iteza de circulatie a sangelui $cade progresiv n sectorul arterial şi in capilare (minimă) şi creste progresivn vene.H n artera aorta +o# V:a%imă 0 96 cmIsec1H in arterele mici viteza este de 67 cmIsecH in arteriole viteza scade progresiv pana la 3,5 cmIsecViteza de circulatie a sangelui este direct proportionala cu flu%ul sanguine%pulzat de sistola ventriculara si invers proportional cu suprafata desectiune a vasului (vaselor) de sange.:asurarea vitezei de circulatie a sangelui se face prin ecografie Doppler.
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x