Documents

BCUCLUJ_FP_279592_1930_006_009.pdf

Description
ANUL VI. - No. 9. „VoLi lovi deopotrivă în străinul parazitar şi în R o m â n u l necinstit şi înstrăinat! 1 Martie 1930. Organ al „Ligii Apărării Naţionale Creştine Apare la î şi 15 a fiecărei luni CUPRINSUL: I . C. Cătuneanu : Lista curat românească la ale­ gerile municipiului Cluj
Categories
Published
of 13
43
Categories
Published
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Similar Documents
Share
Transcript
  ANUL  VI. - No.  9. 1  Martie  1930. „VoLi  lovi deopotrivă în străinul parazitar şi în Românul  necinstit  şi înstrăinat Organ al  „Ligii  Apărării Naţionale Creştine Apare  la î şi 15 a fiecărei luni I.  C.  Cătuneanu  : Lista  curat  românească la ale gerile  municipiului Cluj Exponenţi ai actualelor partide politice. % Noua  lege  a încetăţeniră. í General Tarnoschi: Profanarea Imnului  Regal  şi Jidanul  Nuhăm  Sokolow.  | Tineretul L. A. N. C. către Tinerimea Română. St. Peneş: Spicuiri din  noua  gazetă „Ţara Centrul  studenţesc  .Petru Maior —  Cluj. Dr.  N. lonescu: Datoria  actuală  a intelectualilor. Buletinul Anti-Judeo-Masonic. A.  S. Angelesen: Ţărăniştii-Sterişti şi propaganda electorală. Papă Secăreanu: Din experienţa altora. I.  Fluture: Din Evenimentele  zilei. G.  Făcăoaru: Dl. prof.  N.   Iorga simpatizat de evreii  din America. S. Creţu: Contabilii Cooperatori. „Presa  evreiască a Ungariei. Abonamentul  în interiorul ţării 1 an 300 Lei, 6 luni 150 Lei „  în străinătate ã. . 1 an 400 „ 6 „ 200 „ CUPRINSUL: Un  număr  12  Lei Redactor responsabil: Dr. Lazar Isaicu. REDACŢIA  ŞI  ADMINISTRAŢIA CLUJ,  STRADA  BOB N-rul 7 TIPOGRAFIA  ,A  HDEALUl/ STR. MEMORANDULUI  Nr. 22 © BCU CLUJ  iffct Ví.  - .Irr. 9. ClnJ,  l  Marile  im ÎNFRĂŢIREA ROMÂNEASCĂ Organ  al  „Ligii  Apărării  Naţionaie Creştine Lista curat românească la alegerile municipiului  Cluj. Neamul  românesc, întregit sub ocrotirea  statului  national  unitar, are, prin fruntaşii săi  răspunde rea desvoltării lui viitoare.  Acea stă  răspundere  se întemeiază pe conducerea intereselor specific româneşti,  apărate  şi promovate dela cele  mai înalte organe ale  statului până  la ultima comună  rurală, într'o Românie, aşezată pe calea evoluţiei  fireşti, trebuie să pulseze, în centrele  urbane,  ritmul  vieţii  naţionale.  Alegerile  pentru  municipii, fixate  în ziua de 14 Martie, ne dau prilejul să luptăm spre a imprima oraşelor, înstreinate prin  ã  vitregia trecutului,  caracterul românesc la oare avem dreptul. In conducerea Capitalei Ardealului românesc trebue să se oglindească acest caracter,  pentru  a  cărui  păstrare  au pătimit  atâtea  generaţii. Aceste  consideraţii au determinat pe toţi bunii Români, independent de culoare politică, să se a- dune  laolaltă şi să lupte în alege rile  comunale dela Cluj  pentru  is- bânda  listei româneşti,  în  fruntea căreia se află  distinsul  savant, care nu face nici un fel de politică şi se  numeşte  Sextil Puşcariu. Actul  politic săvârşit, depăşind prin importanţa lui, sfera interese lor  locale, este menit să servească drept îridemn  tuturor  Românilor din oraşele cu minorităţi, de a lucra, pe viitor, în acelaş fel sipre a porni cu un ceas mai înainte la opera de românizare a oţaşelor. Prin întocmirea listei româneşti s'a făcut dovada că ideia  curat  naţională, propagată de L, A. N. C. cu neclintită  stăruinţă  şi nădejde, a cucerit în fine la Cluj sufletele tuturor  Românilor de  baştină,  fără deosebire de partid. Exemplul va fi urmat.  L. A. N. C. îşi are meritul ©'  inaoinitesitaibl. Cine  dintre Români nu votează cu noi, este un politician  înstrăinat ori  un biet inconştient. ' /.  C. Cătimeanu. Exponenţi  i  actualelor partide politice. Reproducem mai jos din,anuarul intitulat  „Kompass Rumäniens ,  a-părut la Viena, oglindind starea întreprinderilor  financiare şi industriale în România, din anul 1929, note informative despre par ticiparea  a altor trei  poliUciani  români, întovărăşiţi cu Jidani la cele mai mari întreprinderi din ţară, ca membri  în  consüiiU  de administra ţie. Cititorii  îşi vor da seama, ce încasează fiecare din cei trei exponenţi ai partidelor  politice,  în tovărăşia Jidanilor şi în ce măsură pot  apăra interesele curat româneşti : I.  Partidul  Nafional-Täranist: Gr.  lunlan. 1.)  Banca Marmördsch, Blank şi Comp:  Bucureşti. Capital 125 mi lioane  lei. Alături de Mauriţiu Blank, Aristide Blank, S. Rosen-tial,  Achile  Levy-Strauss, I. C. Cohen, L.  Marcovici,  M, Weinberg, L. Schönfeld  etc. „Compass , pag. 140. 2.)  „Bancă  de  Agricultură  şi Ex port ,  Bucureşti. Capital 200 mi lioane  led. Alături de Oskar Calma  -'  novici,  Isac Calmanovici,  Alfred. Aftalion,  losif  Cohen,  Aron  Sa-muil, Isidor Rosenberg etc,  „Gom pass ,  pag.  191, 3.)  „Banca  Comercială  Italiană şi Română ,  Bucureşti. Capital 100.000.000 lei.  AlătUTi  de L.  Töp litz,  C. Seif, Oscar Czitrom, I. Orn-stein etc, „Gompass , pag. 137. 4,)  „Valea  Agrişului  , Soc. An. Rom,  Bucureşti. Capital 48.000.000 lei,  Alături de D. Senovici, Her mann  Schlesinger, Al. Wellmann etc.  „Gompass , pag. 559, 5.)  „Industria  Minieră ,  Bucureşti. Capital 25.000.000 lei.  Ală turi  de Friţi  Kolberg,  C.  Kolberg etc.  „Gompass , pag. 554, 6.)  Oficiul  Technic Român Soc. An. Rom.  Bucureşti, Capital 10 mi lioane  lei. Alături de  Leopold  Bacb-main, V. Dinermann, H. Wiesner etc.  „Gompass , pag. 589, 7.)  „Petrolifera  Bucureşti Capital 4.000.000 lei. Alături de F, Habermann, Max Silberstein,  I. Rosenthal etc. „Gompass .' pag., 735. 8.)  Soc. Anoti pentru exploatată de păduri şi ferestraie cu vapori, Bucureşti, Capital  108.000.000  lei. Alături  de Mauriţiu Blank,  Ariati- de Blank,  L,  Hersch,  SigfrlM  B»* senberg,  I.  Elias etc, ,,Gompaşs'V pag.  824, 9.)  Forestiera Slănit  Soc,  „AiMHä* Rom,  Bucureşti Capital  12 .ÖQQÍJDÖ lei.  Alături de  R,  Elias, Al.  Ziesu, lack  Iosipovici,  Schwefelberg etc^ „Compass ,  pag.  832. 10.)  Prima  fabrică de  danielă  ţi brodării.  Bucureşti, Capital  1  mi? lioane  lei. Alături d© W, Gredin- ger,  D. Issershon, etc, „Compass * pag.  909, 11.)  Industria textilă anonimă, Lugoj,  Capital  875:000  lei, Alături de  ..losif  Fényes, Fülöp  Weiss,,  A,  , Wagner  etc, „Gompass , pag.  924, 12,3  Asig.  „Albina  Sóé. Ánon. Rom.  de asigurări.  Braik, Capital 4.000.000. lei, ,;Coinpass pag, 100&; © BCU CLUJ  lí.  Partidul  Naţional-Lîberal: N.  D.  Chirculescu. 1.)  „Banca Anglo*Bomănă , Bucureşti. Capital 50.000.00Ü  lei. Alături  de G.  Lakemann,  0.  Wein- rich  etc.  „Compass .  pag. 185. 2.) Banca  Agricola ,  Bucureşti. Capital Ö0.000.00Ü  lei.  Alături  de H. Zweifel,  M. Flechtenmacher  etc. ^Gompass ,  pag. 112. 3.)  „Creditul  Românesc ,  Aiud. Capital 2.000.000  lei.  „Gompass , pag.  210. 4.)  „Banca Română  din  Alba- Iuliă .  Capital 3.000.000 lei.  „Com pass ,  pag. 211. 5.)  „Banca  Milcov ,  Focşani. Capital 10.000.000  lei.  Prezident cons.  de adm.  „Compass ,  pag. 318. ã  6.)  „Banoa  Plaineşti ,  Focşani. Cap.'ial  12.000.000  lei.  Prezident cons.  ã  de  adm.  „Compass ,  pag. 315, 7.)  Fabrica  Românească  de mu- hiţiuni.  Bucureşti. Capital 175. mi lioane  lei. Prezident cons.  de adm. „Compass ,  pag. 581. 8.)  „Fiehet  Soc. An. Rom.,  Bu cureşti. Capital 4.000.000  lei.  Ală turi  de  A.  Lewy  etc.  „Gompass , pag. 582. 9.).„Unio Fabrica  de  vagoane, Satu-Mare. Capital 40.000.000  lei., Alături  de  W. Dinermann, A.  Lich- tinger,  Moritz  Reiter,  Iosif  Fuchs etc. „Compass ,  pag. 612. 10.)  Prima  fabrică  de  spirt,  Ti mişoara. Capital 12.000.000  lei. A- lături  de S.  Sana,  A.  Fleissig,  I. Kimmel,  Leo  Hermann  etc.  „Gom pass':',.  pag.  620, . .  11.)  „FriguY\  .Soc.  An.  pentru industraiizarea frigului artificial. Bucureşti.. Capital (50.000,000  lei. Alături  'de  Ariştide Blank  etc. „Compass ,  pag. 647, 12.)  Soc.  An. a  uzinelor Solvay ţiiti România.  Bucureşti. Capital 400:000.000-  tei.  Alături  de E. Ma yer,  IL  Glücklich  etc.  „Gompass , pag.  650, 13.)  „Petrol-Block ,  Bucureşti. Capital 600.000.000  lei.  Alături  de S. Eisinman,  D.  Goldstern.  S. Bir- mann  etc. „Gompass , pag. 691. 14.)  Societatea Regală  de  petrol, Bucureşti, Capital 100.000.000  lei. Alături  de G.  Kessler,  etc.  „Com pass ,  pag. 744. 15.)  Forestiera Banatului  Soc. Anon.  Rom. Bucureşti. Capital  Lei -  6.000.000. Alături  de I.  Rosenberg, etc. „Gompass , pag.  832. 16.)  „Dunerea  Cherestea ,  Brăila. Capital 5.000.000 lei. Alături  de W.  Dienermann  etc.  „Compass , pag.  842. 17.)  Industriile  de  cartonoffii  şi staniol  „Montblanc .  Bucureşti. Capital 18.000.000  lei.  Alături  de Iosif  Weisberg, Schmil M. Blumen feld,  W. Negru, Harry Stein,  Adolf Schwarz,  Izidor  Finkelstein  etc. „Compass ,  ipag.  881. 18.)  Soc. An. Rom. de  investi- ţiuni  şi  furnituri,  Bucureşti.  Ca pital 50.000.000 lei. Prezident cons. de  adm.  Alături  de B.  Nadler  etc. „Gompass ,  pag.  961. 19.)  Asigurarea Românească, Bucureşti. Gapital 12.000.000  lei. Alături  de M.  Sentier  ete.  „Com pass ,  pag. 997. 20.  Asigurarea ţărănească,  Bucureşti. Capital 12.000.000 lei.  „Com pass ,  pag. 998. 21.)  Magazinele  „Mercur ,  Bu cureşti. Capital 10.000.000  lei. „Gompass ,  pag.  1046. 22.)  Intercontinentala  Soc. An. Rom.  de  transport,  Bucureşti.  Ca pital 15.000.000 lei. Prezident cons. de  adm.  Alături  de O.  Hoffmann, Fritzt Lederer,  I.  Wagner, Isac Schaffer,  M.  Herschkovici,  losef Gelber  etc.  „Gompass ,  pag. 1049. Barbu  Ştirbei Post Prim Ministru  1927. si.)  t ,Banca  Generală  a  Ţării  Ho- tnâneşti Bucureşti. Capital  I>0  mi lioane  lei.  ViceprezMent  al  consiliului  de  administraţie. Alături  de I, Hirschorn  etc.  „Compass ,  pag. 147.  „ '/\ ' ,  2.)  „Banca  de  Credit  Român , Bucureşti. Capital 200.000.000  lei. Pţezâdent  al  cons.  de adm.  Alături |e : Osear Kaufmann,  O.  Deuten,  M. MJáadélj Norbert  Ehrenstein, B.  Ru bin »tc. „Compass ,  pag. 139. 3.)  „Uzinele  de  fier  şi  domeniile din Reşiţa ,  Reşiţa. Gapital  1 mi liard 125.000.000  lei.  Prezidentul consiliului  de  administraţie.  A. lături  de  Georg Günther, Oscar Kaufmann  etc.  „Gompass ,  pag. 549. 4.)  „Astra  fabrică  de  vagoane, Bucureşti. Capital 450.000.000  lei. Preşedintele cons.  de  administraţie. Alături  de  Mauritiu Blank,  Aristi- d«  Blank, W. Dinermann,  0.  Kauf mann,  M.  Schapira. „Gompass  , pag.  566. 5.)  Societate Franco-Română  de material  de  drum  de  fier,  Bucureşti. Gapital 104.000.000  lei.  Preşedintele cons.  de  administraţie.  A. lături  de E.  Weiss  etc.  „Gompass , pag.  583. 6.)  Steaua Română  Soc. An. pt. industria petrolului,  Bucureşti.  Ca pital  1.000.000.000  lei.  Prezident cons.  de adm.  Alături  de  A. Stern, Adolf  Berkovitz,  O.  Kaufmann,  M. Blank  etc.  „Compass , pag.  706. 7.)  Soc.  An.  pentru exploatare  de păduri  şi  ferestraie  cu  vapori,  Bu cureşti. Gapital 108.000.000  lei. A- lături  de  Mauritiu Blank, Aristide Blank,  L.  Hersch,  Sigfrid  Rosen berg,  I.  Elias  etc.  „Gompass ,  pag. 824. 8.)  Soc. An.  pentru industria lemnului  „Bucovina ,  Cernăuţi. Capital 25.000.000  lei.  Viceprezi- dent  al  cons.  de adm.  Alături  de O.  Kaufmann,  Alfred  Roth,  Alfred Rubinstein,  Ludwig  Sonnenfeld, Fritz,  Winterberg,  Moritz  Krant-hammer  etc'.  „Compass ,  pag. 845. 9.)  Soc.  Anon. pentru industria textilă  „Buhuş ,  Bucureşti. Capital 400.000.000  lei.  Vioeprezident cons, de  adm.  Alături  de N.  Ehrenstein, O.  Kaufmann,  E.  Horowitz  etc. „Compass ,  pag. 899. ,  10.)  Noua fabrică  de  postav „Azuga ,  Bucureşti: Capital  50 mi lioane  lei.  Prezident  al  cons,  de adm. Alături  de A.  Ressel,  A. Schwabe  etc.  „Compass ,  pag. 901. Noua  lege  a încetăţenirii. „Anumita  presă  din  Capitala tării  anunţă  ou  adâncă  bucurie sufletească,  că  actualul  guvern  va modifica  legea încetăţenirii  —*  care în aplicarea  ei era  defectuoasă (pentru  Jidani, bineînţeles).  Se vor îndulci  până  la  nesocotirea Constituţiei condiţiunile  de  adniisibilita-te  la  cetăţenia română. In  acest senz  „Adevărul  îşi.permite  să  facă următoarele aprecieri la  adresa  Constituţiei ţării:  „Brep- tul  de  cetăţean  este  un  drept  din naştere,  ori un  drept obţinut prin tratatul  de  pace. Aceste drepturi sunt  socotite  mai  presus chiar de* cât  Constituţia . Vedeţi,  domnilor cititorii Per ciunatul  subordonează Constituţia ţării  şi  deci demnitatea  noastră naţională  —  tratatelor  de  pace,  ca re  au  fost prea milostive cu.  Jidanii pentru  ca  acum  să-şi  ia  naşul  kt purtar«. © BCU CLUJ  Profanarea  Imnului  Regal  şi  Jidanul  Nuhăm  Sokolow. Mai  zilele  trecute ne-a vizitat tara,  pentru a doua sau a treia oară,  Jidanul  Nuhăm  Sokolow,  care — fără nici un drept — se dă, presupusul  şi viitorul rege al neamului  jidovesc  şi care — în aştep tarea  confirmării acestui titlu —ã se mulţămeşte deocamdată numai cu simplul titlu de  „Preşedinte  al Izrailului . Noi  — şi toată lumea — ştie că, norodul  jidovesc  trăeşte răspândit pe toată, suprafaţa pământului,  tră ind ca un parazit pe spinarea tuturor popoarelor, pe care le suge fără milă, şi  supus  legilor diferi telor  tări, a căror organizaţie lăuntrică prevede un singur şef de  stat, nu doi. Deci,  în baza cărui drept Nuhăm Sokolow  îşi arogă dreptul de preşedinte al  unui  popor, care — de fapt — nici nu există? Din  dările de seamă, ale ziarelor din  tară,  putem constata şi deduce faptulcă, el ori de câte ori se hotar eşte a pleca în'  voiaj,  are grija de a preveni din timp pe unii din cunoscuţii lui intimi, ca să-i prepare calea, în scopul de a fi primit ca şi un cap încoronat. La  noi în  tară,  amicii lui intimi sunt:  Filderman  şi rabinul  Nieme- rover  în  Bucureşti, care îşi dau toată silinţa de a-1 prezenta şi dé a-1 recomanda autorităţilor  statu lui,  ca pe un cap încoronat, ceea ce ajută  a fi prezentat în audientă solemnă, nu numai de oamenii de stat,  dar de Regentă şi chiar de către M. S. Regina Maria. Dările  de seamă ale ziarelor şi în particular a  celor jidoveşti,  le servesc de minune pentru  scopul ascuns  al călătoriilor lui  Sokolow. In  adevăr, se dovedeşte că, acest pretins  viitor  rege al Izrailuluii, nu călătoreşte de dragul semenilor  săi> oi  — ca orice  Jidan  din lume — şi-a ales calea şi meseria de a  trăi pe spinarea semenilor săi şi în spe cial  pe aceea a diferitelor  comuni tăţi  izrailite,  ce  sunt  răspândite prin diferite târguri şi oraşe unde se găsesc  Jidani  mai mulţi. Ga  să demonstrez acest fapt, voiu  cita cazul următor: In  Iaşi unde se găsesc multe şi bogate  comunităţi  izrailite,  Nuhăm Sokolow  a făcut 2 sau 3  vizite consecutive,  fiind  păzit de orice ne plăceri,  ce i s'ar fi  putut  întâmpla pe lângă  voinicii  tineri  jidani  -şi de întreaga  politie  românească a- jutată  şi de puternice detaşamente militare, La  prima  vizită,  răposatul Moritz Wachtel, gratie cunoştinţelor şi legăturilor lui cu toţi Jidanii din oraş, a. reuşit a-i  face  o primire, care a întrecut cu mult pe  cele  ce sé fac de obiceiu chiar regelui şi la plecare,  i-a  oferit  şi un dar de câteva milioane  adunate  dela cre dincioşi,  şi în special dela  comu nităţile  izrailite. Darul acesta bănesc  atât  de însemnat,  Moritz  Wachtel i 1-a făcut în scopul ca Nuhăm  Sokolow  să ajute, a se repara stricăciunile făcute de  Arabi  Palestinei, precum şi să despăgubească pe Jidanii din Ierusalim de pierderile suferite dela poporul  Arab  —  atât  de incult şi barbar —cum îl descrisese  Sokolow în conferinţa prealabilă ce ţinuse în sala mare a sinagogei. Dela  Iaşi Nuhăm  Sokolow,  încărcat cu  atâtea  milioane, stoarse din sudoarea bietului  ^ăran  român, a plecat la Chişinău, unde marele rabin  Tirelsohn,  care este cel mai mare duşman al poporului român, pe lângă primirea mai mult decât regească, ce i-a făcut, i-a mai  ofe rit — la plecare — alte câteva mi lioane  de lei, luate tot dela credin cioşi  şi în special dela comunităţile izrailite  de  acolo,  dar  strânse  tot de pe spatele bietului Român. După trecere de aproape doi ani, Nuhăm  Sokolow,  ne-a vizitat iarăşi ţara,  fiind  din nou primit ca un rege  şi  atât  la Iaşi, cât şi prin toate oraşele, unde a bine  voit,  a descinde din vagonul regal, ce-i era ous la dispoziţie de Direcţia C. F.  R., a  ţinut  aceeaşi conferinţă, vorbind  despre nenorocirile din Palestina şi despre suferinţele şi nagubele enorme cauzate Jidani lor  de către  Arabi. Dar, în conferinţa sa, a  uitat.  . . să sufle măcar un singur cuvânt despre întrebuinţarea atâtor mi lioane  pe care  comunităţile  izraeli te  i le j a pus la dispoziţie, ca să ajute cel puţin în parte pe semenii săi dăunaţi, din Palestina . . . S'a  ferit  — ca'de ciumă —- să facă o cât de  sumară  dare de seamă a modului cum a întrebuinţat milioanele  ce a mânuit, dar n'a roşit de loc. să ceară şi să primească alte milioane, tot pentru a-cetes scon .... ? Dar dacă acest fapt este o chestiune, oare nriveste numai comunităţile izraelite, oare i-au încredinţat personal  milîone,  fără să fi luat şi oarecare măsuri relative la sigu ranţa  întrebuinţării lor. pe noi Românii ne doare -sufletul, când, guvernul lasă, să treacă hotarul, tâtea  milioane, pentru a  trăi  şi a ghiftui  pe un parazit venetic. Ierte-mi-se  bănuiala, dar toate împrejurările fac, să se adevăre&s-că părerea mea că, Nuhăm  Soko low  este un parazit mai dehai, decât toţi semenii săi din lume ; ... Cu  ocazia primirei lui Nuhăm Sokolow  la Cernăuţi, vechea capitală a Bucovinei lui Ştefan, cel Mare,  actualul ministru al acelei provincii  atât  de  asuprită  şi' de înstrăinată,  a făcut ca, la intrarea lui Nuhăm  Sokolow  în sală de şe-^ dinte, unde  urma  să-^i ţină  confe rinţa,  să fie primit în  sunetul Imnului  Regal  (vezi  darea de seamă publicată în ziarul „Curentul 1  de Joi 1.2  Decemvrie  1929) — comsi^ derându-1 astfel cap încoronat, sau membru din familia noastre re gală  ..'..  > ' Nu  ştiuj ce să mai zic şi ce să mai cred dar .... , Noi—  ostaşii  bătrâni  ca şi cei /tineri de azi, care ne-au luat locul — ştiam că,  Imnul Regal,  nu se  cântă  decât la primirea  Regelui, sau la acea a  unui  membru  dift Familia  Regală şi la Drapel.  Ce oonsideraţiuni vor fi militat oare ca, Ministrul  Bucovinei,  să găsească cu cale, să-l cânte şi lui So kolow,  oare  după  cum am  arătat mai sus, nu este scutit nici cel puţin de unele bănueli de necorec-titudine? - ã . Faţă cu  atâta  umilire la care, este  supusă ţara,  de unele persoa^ ne  oficiale,  dece să ne mai mirăm că, Jidanii din  ţară,  devin din ce în ce tot mai îndrăzneţi, mai agre sivi  şi mai neruşinaţi ? \ Cum să  nu-şi  permită studenţii Jidani, care au copleşit universită ţile,  să nu devină agresivi, ba chiar să calce în picioare  dispozi-'(. ţiunile luate de profesori, care în interesul păcii şi al bunei ordine, le-a indicat să ocupe anume  locurfv în şalele de clasă, pentru ca să fie linişte şi pace?  (Cazul  Şumuleanu). Cum să  nu-şi  permită Jidanii din Oradea şi de prin alte  locali tăţi, să  aţâţe  pe studenţii creştini tumându-le în cap dela etaj apă clocotită  pentru ca apoi — sub masca de mişcări studenţeşti — ei, să poată avea ocazia ca, pentru un geam  crănat  cu ani de  zile  înainte, să ceară dela  stat  despăgubiri de milioane  ? . . . Cum să  nu-şi  permită Jidanii ajunşi senatori şi deputaţi în parlament, să ceară imperativ guver nului,  „să  dea ordin m imediat  -să © BCU CLUJ
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x